Folosita in majoritatea produselor de cofetarie ori patiserie, vanilia a devenit un condiment universal pentru deserturi. Vanilia adevarata – nu vorbim aici de esentele pe care le puteti cumpara in supermarketuri – provine de la o orhidee tropicala si se gaseste sub forma de pastaie a carui seminte sunt intens aromate. Vanilia veritabila, de buna calitate este foarte scumpa, fiind considerata al doilea cel mai scump condiment din lume dupa sofran. Descoperita o data cu ciocolata, vanilia era inca de atunci un condiment rar si extrem de valoros, folosit drept moneda de schimb si consumat cu precadere de regalitate ori nobilime mai tarziu.

Cuvantul vanilie (vanilla), este diminutivul cuvantului de origine spaniola vaina, insemnand “pastaie mica/micuta”. Desi folosita cu intensitate de cofetaria moderna sun toate formele in care se regaseste, vanilia era cultivata inclusiv de catre azteci, care o numeau tlīlxochitl.

Unul dintre motivele pentru care vanilia in produsele de cofetarie este atat de scumpa este metoda de polenizare care se realizeaza manual. In 1837, botanistul belgian Charles Francois Antoine Morren a descoperit si implementat o metoda artificiala de polenizare, care insa nu a functionat la standardele la care se dorea. In 1841 insa, Edmond Albius, un sclav ce lucra pe o plantatie de vanilie, a descoperit la varsta de 12 ani ca planta poate fi polenizata manual de catre lucratori. De aici pana la raspandirea acestei practici la nivel global a fost doar un pas, ducand astfel la exploatarea vaniliei pentru consum tot mai larg.

Trei mari specii de vanilie sunt cunoscute la nivel global, insa toate sunt derivate ale unei specii din America Centrala. Aceste specii sunt: V. Planifolia, cultivata in Madagascar, Reunion si alte zone tropicale din zona Oceanului Indian, V. Tahitensis, cultivata in zona Pacificului de Sud si V. Pompona, cultivata in America Centrala si de Sud. Cea mai intalnita specie insa este V. Planifolia, cunoscuta si sub numele de vanilie Bourbon (dupa numele vechi al insulei Madagascar) sau vanilie de Madagascar, unde este si cultivata. De altfel, 2/3 din productia mondiala de vanilie provine din Madagascar si zonele limitrofe.

Povestea vaniliei incepe pe plantatiile din zonele ecuatoriale (fapt interesant – orhideele de vanilie se dezvolta cel mai bine cu 10-20grade la nord sau la sud de Ecuator) unde muncitorii polenizeaza faimoasa orhidee manual. Dupa polenizare, mai dureaza inca 9 luni pana pastaile de vanilie ajung la maturitate. Cand sunt culese insa, aceste pastai sunt verzi si nu au niciun gust sau miros. Aroma specifica se dezolva pe parcursul urmatoarelor luni, prima data prin inmuierea pastailor in apa fierbinte, apoi prin uscarea lor la soare pe timpul zilei si inafusarea lor in folie pe timpul noptii pentru a transpira. Dupa ce acest process se incheie – uneori tine si 6 luni – sunt lasate in continuare la maturat inca cateva saptamani. La finalul procesului, pastaile devin negre si isi micsoreaza volumul considerabil.

Vanilia este un condiment ce merge foarte bine cu migdale, mere, fructe de padure, nuca de cocos, miere, scortisoara, citrice, dovleac, ciocolata alba, zmeura, mango si lista continua. Este probabil cel mai delicat condiment pentru deserturi si pare sa fie si cel care leaga totul intr-un desert delicios.

Vanilia se regaseste pe piata sub diverse forme:

• Pastai de vanilie – pastai intregi de vanilie, umede si moi, pline de seminte fine de vanilie care sunt extrem de aromate si dau aspectul specific de vanilie veritabila intr-o prajitura.
• Extract de vanilie – realizat din alcool si pastai de vanilie, acest extract poate fi facut si acasa, macerat minim 3 luni inainte de prima folosire.
• Pasta de vanilie – realizata din seminte de vanilie si extract de vanilie, combinate intr-o pasta groasa, concentrata.
• Pudra de vanilie – realizata din pastai de vanilie uscate apoi macinate intr-o pudra fina. Contine de cele mai multe ori si bucati din pastaie, nu doar semintele acesteia.
• Vanilie sintetica – desi nu provine din pastaile de vanilie, e important de retinut ca exista si aceasta varianta, adesea preferata de laboratoarele de cofetarie. Se mai numeste si vanilina, insa aroma acesteia este unilaterala, lipsindu-i cei peste 250 de compusi chimici de aroma ce se regasesc in pastaile de vanilie veritabile. De altfel, vanilina este un compus natural regasit in pastaile de vanilie, insa nu este singurul!